Ați mai auzit-o: lucrările lui Mozart ajută florile să crească mai repede și ne fac mai deștepți. Dincolo de senzaționalul inerent al acestor știri există însă o doză serioasă de adevăr, 100% demonstrabilă. De exemplu, numeroase studii de specialitate demonstrează că ascultarea și interpretarea muzicii se dovedește a fi un tratament eficient pentru problemele ce țin de sănătatea mintală. 400 de articole științifice pe această temă nu alcătuiesc doar un procent statistic, ci vin să sublinieze o realitate pe care de multe ori nu o luăm în calcul la modul serios. Există numeroase cazuri în care cercetătorii au arătat că adăugarea terapiei muzicale în tratamentul schizofreniei, îmbunătățește rezultatul funcțiilor sociale și simptomele afecțiunii. Mai mult, terapia muzicală și-a demonstrat eficacitatea ca tratament independent în reducerea efectelor generate de depresie, anxietate și dureri cronice.

Dar muzica nu este eficientă doar pe acest teritoriu, clinic. Ea ajută înr-un mod remarcabil la îmbunătățirea capacităților cognitive ale copiilor. Asta au arătat rezultatele recente ale unui studiu efectuat timp de cinci ani de neurologii de la Universitatea din Carolina de Sud. Educația muzicală accelerează dezvoltarea cerebrală a copiilor, stimulând în mod special zone ale creierului responsabile pentru producerea sunetului, dezvoltarea limbajului, perceperea vorbirii și pentru aptitudinile legate de citit. Institutul ”Brain and Creativity” al Universității din Carolina de Sud a desfășurat acest studiu începând cu anul 2012, în parteneriat cu Asociația Filarmonicii din Los Angeles și grupul ”Heart of Los Angeles”, pentru a verifica impactul pe care îl are educația muzicală asupra dezvoltării sociale, emoționale și cognitive a copiilor. Studiul, publicat recent în revista ”Developmental Cognitive Neuroscience” demonstrează beneficiile educației muzicale într-un context în care, în România, muzica și artele în general sunt un fel de Cenușărese ale curriculei educaționale. Pentru acest studiu ambițios neurologii au monitorizat dezvoltarea intelectuală și socială a unui număr de 37 de copii din zone defavorizate ale orașului Los Angeles. 13 dintre aceștia, cu vârste între 6 și 7 ani, au început să învețe să cânte la câte un instrument în cadrul Orchestrei de Tineret din Los Angeles, exersând până la 7 ore pe zi. Cercetătorii au comparat efectele acestui proces educativ cu cele experimentate de alte două grupe, una formată din 11 copii implicați într-un program sportiv, de practicare a fotbalului, și a doua ce cuprindea 13 copii neimplicați în vreun fel de activitate extra-școlară. În monitorizarea efectelor cerebrale s-au folosit mai multe metode, ca rezonanța magnetică (pentru scanarea creierului), electroencefalograma (pentru receptarea activității electrice la nivel cerebral), teste de comportament dar și alte tehnici specifice. Pe parcursul a doi ani de studiu, neorologii au observat că sistemul auditiv al copiilor implicați în programul muzical s-a maturizat mai rapid decât cel al copiiilor din celelalte două grupe. Această accelerare a maturității auditive a avut ca efect potențarea neuroplasticității, o componentă psihologică din creier sensibilă la stimulii externi, în acest caz la expunerea la muzică și educație sonoră. ”Sistemul auditiv este stimulat de muzică” a declarat Assal Habibi, autorul studiului, cercetător cu experiență în cadrul Institutului ”Brain and Creativity” al USC. ”Acest sistem este, de asemenea, în relație cu procesarea generală a sunetului, esențială pentru dezvoltarea limbajului, a aptitudinilor de lectură și a comunicării eficiente.” Se crede că această maturizare a componentei auditive a copiilor ce au beneficiat de educație instrumentală ar putea accelera, în afara îmbunătățirii limbajului și a lecturii, și alte capacități, pe care grupul de cercetători continuă să le studieze.

Dovezi în plus?
Neurobiologul Mark Jude Tramo, de la Școala Medicală a Universității Harvard consideră că există zone speciale în creier destinate procesării muzicii. Arta sonoră reprezintă o componentă biologică a vieții, așa cum este, în mod sigur, și o componentă estetică, iar studii derulate din 1990 încoace au descoperit cât de puternic răspunde creierul la armonie. Mai mult, creierul se dezvoltă ca răspuns al educației muzicale la fel cum mușchii se dezvoltă prin antrenament fizic. V-ați fi gândit la asta? Cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi ale puterii muzicii de a influența activitatea neuronală, indiferent de zona analizată din creier. Motive suficiente să ne gândim mai serios la modul în care ne expunem proprii copii la muzică, la calitatea acesteia și la frecvența ei. Iar când muzica este ascultată și cântată cu plăcere, este imbosibil să nu te îndrăgostești de ea cu o putere mereu reînoită. Este ceea ce ne-am propus atunci când am introdus în România atelierele muzicale de tip activ, să-i facem pe cei mici să iubească muzica la fel de mult precum iubesc joaca, încercând să oferim o alternativă vie pentru educația muzicală actuală. Iar reacțiile de până acum ne determină să continuăm cu și mai mult entuziasm.

Autor: Ioana Costache, muzicolog, muzician responsabil ateliere muzicale pentru copii și părinți 1-2 ani