O pedagogie activă şi muzicală care porneşte de la ideea că primul nostru instrument este corpul

Ritmica Dalcroze este o metodă de educație muzicală care pune accentul pe legătura esențială dintre mișcarea corporală și muzicalitate. Ideea principală este aceea că nu putem întelege ceva ce nu simțim.  Făcând apel la simțul kinestezic în relație cu simțul muzical, corpul devine primul instrument care creează imagini motrice care, mai apoi, servesc de referință pentru învățare și intepretare.

Ritmica Jaques-Dalcroze, al cărei centru mondial se găsește la Institutul Jaques Dalcroze din  Geneva, este o abordare interactivă și pluridesiciplinară a muzicii, care permite dezvoltarea și exersarea facultăților motrice, afective, spațiale și intelectuale în grup și în spațiu, în legatură cu muzica.

Scopul său este să dezvolte muzica în totalitatea ființei umane, să simţim prin mișcare emoțiile muzicii înainte de orice analiză.

Această metodă creeaza legături între auz, corp și spirit, grație puterii stimulante sau calmante a muzicii. Ea « pune în legătura mișcările naturale ale corpului, ritmurile muzicii și capacitățile de imaginare și reflecție », după cum spune creatorul sau, muzicianul elvețian, Emile Jaques-Dalcroze.

Ritmica Dalcroze dezvoltă o conștiință corporală a muzicii, a energiei și a spațiului, motricitatea, memoria, concentrarea, coordonarea, disocierea, iar felul divers în care se practică o face extrem de importantă la orice vârstă.